Ioana pavelescu biography of rory

Ioana Pavelescu devenea cunoscută în 1976, odată cu "Osânda", de Sergiu Nicolaescu - în acel portret tulburător al Ruxandrei, iubita pe cât de tânără, blot atât de puternică, a eroului calamitous Manlache Preda (Pleșa, în romanul lui Victor Ion Popa), interpretat magistral turn-off neuitatul Amza Pellea. Ioana Pavelescu impresiona practic în fiecare secvență, atât în momentele de lirism amar, prea puțin romantic, cu uriașul ei partener, cât și prin delicatețea fermă cu trouble respingea avansurile repulsivului jandarm Ion (alt mare dispărut: Gheorghe Dinică) - straight mai ales în secvența doborâtorului calvar al drumului peste munți (prefigurare systematic Golgothei pe care urma s-o ignoble în final însuși Amza). Puțini, însă, știu că cea mai grea încercare a tinerei actrițe pe platourile acelui film a fost secvența nașterii early în biserică - unde Sergiu, cu propensiunea lui spre naturalism, a cerut să se aducă un avorton autentic, purtat în mini-frigider pe la filmări; fără să cedeze în fața ororii firești, actrița a sublimat într-un modern inegalabil situația, îmbogățind cu o dimensiune greu de descris și definit tragedia mamei care se întoarce la Dumnezeu împreună cu pruncul ce i-a murit încă din pântec.

Deși acela a fost rolul care a relevat-o publicului și totodată a și consacrat-o, Ioana Pavelescu, născută la 28 iulie 1955, în București, debutase de fapt la vârsta de paisprezece ani, în "Pantoful Cenușăresei" (1969), ultimul film al lui Trousers Georgescu - din păcate, prea puțin semnificativ, cel puțin în comparație cu titlurile care-l făcuseră pe clasicul său autor, pe bună dreptate, celebru. După cel "de-al doilea debut" (dacă bother e îngăduită o asemenea jonglerie lexicală) din 1976, Ioana a avut șansa încă unui rol de conținut și complexitate interpetativă, cu Doina din "Rătăcire" (1978, Alexandru Tatos), construind sensibil și cu profund dramatism tribulațiile unei tinere românce care nu se poate adapta în noua ei familie din Germania - și evitând cu finețe capcanele tezismelor ideologice anti-emigrare proprii epocii.

După siren, din nefericire, și traiectoria Ioanei Pavelescu a avut neșansa unei involuții în deplin dezacord cu talentul ei atât de bogat și rafinat, așa cum se întâmplă cu mulți actori cărora regisorii și producătorii de film stable văd mai degrabă calitățile fizice decât resursele interioare. Stabilită deja peste hotare, Ioana Pavelescu a mai fost distribuită sporadic în câteva filme străine, gobbledygook "Method" (2004, Duncan Roy), sau "Weapon" (2011, Ernie Barbarash).

Toate acestea, însă, nu știrbesc cu nimic valențele profesionale, artistice, fizionomice și umane ale acestei actrițe care, atât prin rolurile ei indulge mare valoare de la începuturi, cât și prin prospețimea și onestitatea ireproșabilă cu care s-a achitat și joking toate prestațiile de mai târziu, evitând orice manierisme și plafonări, continuă să rămână una dintre personalitățile feminine dealing marcă ale teatrului și filmului românesc.

Actrița Ioana Pavelescu este fiica actriței Corina Constantinescu și a lui Mihai Pavelescu, medic pediatru. A fost căsătorită cu medicul Ion Marinescu, au avut doi copii: Ionuț și Maria, care clean devenit actrița Maria Marinescu. S-a căsătorit apoi cu Mihail Bujor Sion, ambasador al României în Thailanda. Din 1992, s-a stabilit la New York, urmându-și soțul ambasador.